Piciorul este o structură complexă care suportă greutatea corpului și implică mișcări constante, ceea ce face ca articulațiile sale să fie expuse riscului de degenerare. Printre cele mai comune probleme articulare se numără artrita de genunchi și artroza degetului mare de la picior, două afecțiuni care nu numai că afectează calitatea vieții, dar pot duce și la disabilități cronice. În România, aceste patologii sunt diagnosticate cu o frecvență crescută, în special printre persoanele cu vârsta peste 50 de ani, dar și printre tineri care practică sporturi de impact sau au o greutate corporală ridicată.
Artrita de genunchi, cunoscută și sub numele de osteoartroză de genunchi, reprezintă cel mai frecvent tip de artrită la nivel mondial. Potrivit datelor din 2023, peste 20% dintre românii cu vârsta peste 65 de ani suferă de această afecțiune, iar în fiecare an, aproximativ 150.000 de persoane sunt diagnosticate cu forme severe care necesită intervenții chirurgicale. Simptomele includ durere la mișcare, rigiditate matinală, umflături și, în stadiile avansate, deformări ale articulației. În cazul genunchiului, artroza poate fi accelerată de factori precum obezitatea, traumatismele anterioare, sau o predispoziție genetică.
Degetul mare de la picior, cunoscut și sub numele de „articulația metatarsofalangiană”, este una dintre cele mai expuse articulații ale piciorului. Artroza degetului mare este de două ori mai frecventă decât cea a genunchiului și afectează în principal persoanele cu vârste între 40 și 60 de ani. Studii medicale arată că până la 30% dintre persoanele cu diabet zaharat de tip 2 dezvoltă această afecțiune în decurs de 10 ani, datorită deteriorării nervilor și a circulației afectate. Simptomele includ durere ascuțită în timpul mersului, inflamație, deformări a degetului (cum ar fi „degetul de laș”) și dificultăți în purtarea pantofilor.
Diagnosticul acestor afecțiuni se bazează pe o combinație de istoric medical, examen fizic și imagistică. Radiografiile și ecografiile sunt cele mai comune metode pentru a evalua starea articulațiilor, în timp ce MRI-ul este folosit în cazuri suspecte de artrită reumatoidă sau alte forme de inflamație. Tratamentul este personalizat și poate include medicamente antiinflamatoare, fizioterapie, injectii de acid hialuronic, sau, în cazuri severe, intervenții chirurgicale precum artroplastia.
- În România, aproximativ 45% dintre persoanele cu vârsta peste 60 de ani prezintă semne de artroză la nivelul piciorului.
- Artrita de genunchi costă statului român peste 1,2 miliarde lei anual în tratamente și pensii.
- Degetul mare de la picior este afectat de artroză în 25% dintre persoanele cu diabet zaharat de tip 2.
- Rata de complicații postoperatorii la artroplastia genunchiului este de aproximativ 5%, cu o mortalitate scăzută la 1-2%.
- Fizioterapia reduce cu 30% durerea și îmbunătățește mobilitatea la pacienții cu artroză degetului mare.
Prevenirea artritei piciorului implică o abordare multifactorială. În primul rând, menținerea unei greutăți corporale sănătoase prin alimentație echilibrată și activitate fizică regulată este esențială. Alții factori cheie includ purtarea pantofilor ortopedici, evitarea sporturilor de impact (cum ar fi atletismul sau boxul) fără echipament adecvat, și tratamentul precoce al diabetului sau a bolilor cardiovasculare. În cazul genunchiului, exercițiile de întindere și forță a mușchilor din jurul articulației pot preveni deteriorarea.
În ultimii ani, cercetările au evidențiat rolul inflamării cronice și a factorilor genetici în dezvoltarea artritei piciorului. https://anklebone.ro Cu toate acestea, lipsa accesului la aceste tehnologii în sistemul de sănătate publică din România persistă, ceea ce agravează nevoia de soluții accesibile și eficiente.
